Sufletul rănit
Caută-n infinit...
Seara, pe ogor,
Sufletul mi-e gol...
E gol...
Cer unui călător
Aripi...ca să zbor
Însă el, înspăimântat,
Nu-mi răspunde
Şi-a plecat...
Rămân pustiită...
De dor amorțită
Sufletu-i rămas
Într-un loc retras...
Retras...
Dar eu sper...
Şi rog spre Cer
Puțin ajutor
Pentr-un suflet plin de dor...
De dor...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu