O zi oarecare şi o reacţie spontană pot determina o emoţie puternică de noiembrie. Cine ar fi crezut că aşa ceva este posibil? Se pare că viaţa ascunde cărări îndreptate către evenimente nebănuite...
Şi este plăcut...Este atât de plăcut să simţi cum stomacul se contorsionează sub presiunea sentimentelor ce îţi inundă sufletul...
Este plăcut să zăboveşti în această agonie a sentimentelor euforice... Să simţi cum fiecare cuvânt schiţat de acel ''necunoscut'' îţi înfioară mădularele, radiind emoţia ascunsă în umbra grămezilor de litere...
Doamne...cum se simte să fii invadat de acele ''molii'' ce te zdruncină prin interior...
Acea emoţie de noiembrie...emoţie ce te umple de încredere, speranţă...
Emoţie răbufnită în mijlocul orizontului impecabil ce se aşterne în jur...
Emoţie amplificată prin bătăile necontenite ale inimii şi prin căldura braţelor ce te cuprind când nici nu te aştepţi...
Ah..ce senzaţii te încearcă prin fiecare gând ce ia naştere în mintea îmbolnavită de euforia declanşată în fiinţa ta...
Acel moment...acea ceaşcă cu ceai ce a devenit un element esenţial în viaţa ta...
Emoţie...dar nu orice emoţie...
Emoţie de noiembrie...
